lunes, 27 de abril de 2009

Il frico

Il frico al è cence dubis e pardabon il vêr plat furlan, si po cjatâlu nome di formadi ( ma di plui cualitâts ) cu lis patatis e la cevole, fintremai cui miluçs, al è un plat tipic des monts furlanis, e ogni paîs al à la sô version.
 --
Ingredients :

- 400g. di patatis,
- 200g. di formadi latarie (o fontine) e parmesan,
- Un fîl di vueli di ulive vergjin.
Preparazion
Speladis lis patatis si lis taie a fetutis une vore finis, si fasin rustì intune fersorie cuntun fîl di vueli, cuant che a son rustidis si zonte aghe cuasi fin a taponâlis dal dut, messedant ogni tant e zontant aghe se al covente. Lis patatis a àn di disfâsi fruçantlis, (i volarà une orute)
Intratant si prepare il formadi taiantlu a dadui e cuant che lis patatis a son cuetis si lu zonte ae preparazion. Si messede cuntune sedon di len fintant che nol si disfe. Spacant la fersorie par no lassâlu tacâ sul font.
Daspò di un cuart di ore di sigûr al sarà ben rustît de bande sot, si à di voltâlu sot sore
(tant che la fertaie). Si va indenant a cuei di che altre bande par altris dîs minuts simpri spacotant la fersorie.
 ---
Frico cu la cevole :

Si doprin diviers gjenars di formadi e strissulis di formadi fresc, dal tip (fontine). Cun tun fîl di vueli te fersorie si dislidi la cevole, cuant che tache a rosolâ, si butin dentri 3 o 4 patatis taiadis finis, e si fasin cuei. Daspò si zonte il formadi a tocuts piçui cuntun  piçut di sal ( za che il formadi al è saurît di par se ) si messede fintremai che si lu viôt brustulît.
---
Cheste ricete e va pai furlans dissendents che a vivin fûr de Patrie, chei che a vivin in Friûl, di sigûr a àn lis lôr ricetis.
---
Chest al è un plat unevore preseât. In Argjentine si lu po mangjâlu in cualchi riunion gastronomiche de coletivitât. Di solit si lu mangje cjaldut apene fat.
---

martes, 21 de abril de 2009

In Memoriam



Se tu vens ca su ta cretis,
al è un cjamp plen di stelutis,
il mio spirt ator al svole,
jo e la stele sin cun te.

Ferruccio Silvestro Edonti (Artigne) nus a lassats.
--------------------------------
Cuant che un amì al va vie
al reste un spazi vueit,
Che no si lu po colmâ
cul rivà di un gnûf amì.

Al reste un stiç impiât.
Une stele si je pierdude.
Si fermin lis stradis.
E tache l'anime a vibrà
di sgrisui e di frêt.
Che vûl cul timp colmâ
la tedie di vivi.
Za no tornin a zermoiâ
i rams pleâts dal vint.
-----------------------
Cuando un amigo se va
queda un espacio vacio,
Que no lo puede llenar
la llegada de otro amigo.
---
Al à cjantât par une cuarantene di agns come tenôr secont, cul Cuartet Vocâl Armonie.
Al dîs il " Seghizzi ", compiladôr des ( gotis di rosade ).
" Se mai a rive l'ore che a sunin l'ultin bot, che zornin chei parsore, nô scoltarin di sot ".
O lin la o lin la leile, simpri legris...mai passion.
---
I viers sore nomenâts a son di Alberto Cortez, de sô cjançon “cuando un amigo se va”.
A son stâts tradots al Idiome furlan.
---

martes, 14 de abril de 2009

La fieste de Patrie dal Friûl.


Ai 3 di Avrîl dal an 1077, Indri (Rico IV),  Imperadôr dal Sacri Imperi Roman Gjermanic, al nomine Patriarcje di Aquilee a Sigeardo di Belstein,  clamât Siart, cui titui di: Princip Feudâl, Duche dal Friûl e Marchês di Istrie, dant cussì nassite al Stât Patriarcjâl di Aquilee, ancje cognossût come la Patrie dal Friûl .

Cun chest segn si met adun une unitât teritoriâl, etniche e culturâl, costituide e consolidade daspò di un lunc percors storic.
La capitâl, Aquilee, fondade dai romans tal 181 p.d.c., e je stade une des grandis citâts dal Imperi Roman.
Di impuartance strategjiche e comerciâl pes ativitâts agriculis artesanâls, i soi prodots a jerin famôs in dut l’Imperi.
Te epoche dal Imperadôr August, Aquilee e je stade une grande metropoli e capitâl de Decime Regjon Italiche.

Tornânt ai 3 di Avrîl dal 1077, ancjemò vuê e rapresente un moment significatîf pes comunitâts furlanis, che le ricuardin, in Friûl come ator pal mont, dulà che si cjatin i tancj fogolârs furlans, celebrant chest an un gnûf aniversari de fondazion de “Patrie dal Friûl “.

Il Patriarcjât al rive ae so fin tal an 1421, cuant che il teritori furlan al à sufiert une invasion dai Venezians, restant cussì sot la Sovranitât de Serenissime. 
---       

martes, 7 de abril de 2009

Buine pasche

     La Pasche di tradizion furlane, dulà che in ogni paîs e in ogni borc a vevin lis lôr usancis tramandadis di gjenerazion in gjenerazion, e je un testemoni di identitât culturâl e storiche.
 ---
     Cun domenie ulive si jentre te setemane sante, la glesie dì par dì e à i siei rituâi e cerimoniis variis, tant par di, in chei timps si podeve viodi dai fruts zìrâ pai borcs cu lis scraçulis, par visà l'ore des funzions. E intune funzion sot sere e a une segnâl dal Vicjari pre Luîs Costantin e cun dute la fuarce che o vevin tai braçs, o fasevin zirà la scraçule, magari plui dal timp che nus jere permetût. 
--- 
     Une vore sintude e je ancje la procession dal vinars sant. E la sabide al prin bot de cjampane, dopo il cidinôr dal vinars sant, me none Marie Sperance ( requiem ), nus mandave a che si bagnassin la muse cu l'aghe frescje e cence suiâle, a disevin che al jere un segn di purificazion. E finalmentri sul tart de sabide sante, il scampanotâ des cjampanis dal "Glorie”, che nus anunziavin la resurezion di Jesù Crist,
 ---
      Domenie tal dopomisdì si leve a " butà l'ûf ": a jerin ûfs dûrs,  bulîts cun lis scussis de cevole che pituravin il scus, o vevin ancje dai narançs, si faseve a gare cui che al tirave plui adalt, cuant che l'ûf al colave in tiere si rompeve e si lu mangjave, nol mancjave il salam, il formadi e altris pitancis. E jere une scampagnade tai prâts, si leve cun dute la famee tal " pradulin ", une culine dongje cjase, un altri puest al jere tai
" cuei di barêt".    
     Tal doman lunis che pûr al jere festîf, si lu clamave " Pascute dal agnul ", si tornave di gnûf, cheste volte o levin nome i fruts cul nono ( Tite Milanês ), il rest de famee a restavin a cjase. Cusì e finive in " Glorie " la setemane sante. Une des usancis plui popolâr e je chê di regalâsi dai ûfs di pasche,
--- 
     La fieste de Pasche Cristiane e je la memoreazion de resurezion di Crist.
 ---
Buine pasche a ducj.
---